MIŞCĂRI DE EVITAT ÎN CAZUL ANUMITOR AFECŢIUNI ALE GENUNCHIULUI

MIŞCĂRI DE EVITAT ÎN CAZUL ANUMITOR AFECŢIUNI ALE GENUNCHIULUI

Aveţi dureri la nivelul genunchilor? Iată ceea ce trebuie să ştiţi despre afecţiunile obişnuite la nivelul genunchiului şi modificările pe care trebuie să le aduceţi exerciţiilor pentru a vă putea antrena în siguranţă.

n cazul celor care practică antrenament de culturism pe termen lung, accidentările se întâmplă ocazional. Unele sunt destul de moderate astfel încât vă permit să lucraţi în ciuda acestora; altele însă vă ţin pe tuşă timp de săptămâni la rând până se vindecă. Şi mai există situaţiile în care pur şi simplu nu sunteţi siguri despre ce e vorba.

    Potrivit cercetătorilor din cadrul University of Memphis, accidentările la genunchi au reprezentat 19.1 %din toate accidentările care au avut loc în rândul halterofililor de elită. Aşadar există şanse destul de mari ca culturiştii să sufere de vreo durere de genunchi la un moment dat în cursul carierei lor.

    Genunchiul este o articulaţie de legătură care este stabilizată de către diferite ligamente inclusiv ACL (ligamentul cruciat anterior), PCL (ligamentul cruciat posterior), MCL (ligamentul colateral medial) şi LCL (ligamentul cruciat lateral). Ba mai mult, există două structuri asemănătoare cu nişte perniţe, cunoscute sub numele de meniscurile medial şi lateral, care sunt alcătuite din cartilaj dur care stau între osul coapsei (femur) şi osul fluierului piciorului (tibie), care ajută la distribuirea greutăţii voastre corporale de-a lungul articulaţiei genunchiului. Articulaţia genunchiului are de asemenea multe tendoane care traversează articulaţia de la muşchii cvadricepsului, femuralilor şi muşchiul gastrocnemius. Există de asemenea câteva burse sinoviale (structuri asemănătoare unor saci pline de fluid) care înconjoară genunchiul pentru a permite o mişcare mai lină a tendoanelor ce traversează articulaţia.

    Cu toate aceste structuri în interiorul articulaţiei genunchiului este uşor de observat de ce această articulaţie este adesea compromisă. Cercetătorii de la University of Memphis au stabilit că dintre toate accidentările care au afectat genunchiul, 85.1 % dintre acestea au fost diagnosticate ca o formă de tendinită, 6.5 % au fost întinderi şi 8.4 % alte accidentări precum entorse la nivelul genunchilor. Tendinita poate fi definită ca o inflamare cronică a unui tendon (de obicei tendonul patelar al genunchiului), întinderile pot fi definite ca o ruptură acută parţială sau totală a unui muşchi sau a unui tendon, iar entorsele la genunchi pot fi definite ca o ruptură acută parţială sau totală a unui ligament sau cartilaj. „Mişcări de evitat în cazul anumitor afecţiuni ale genunchilor” subliniază ce ar trebui să faceţi şi ce ar trebui să evitaţi la fiecare afecţiune în parte.

    La fel ca în cazul oricăror altor accidentări, recomandat este să faceţi pauză câteva zile de la ridicări şi activitate cardio care implică extremităţile inferioare în cazul în care suferiţi de o afecţiune a genunchiului. Cu toate acestea, pe perioada pauzei de la antrenamentul cu greutăţi, antrenamentul pentru partea superioară a corpului poate continua atâta timp cât nu alegeţi exerciţii care permit genunchilor voştri puţin timp de odihnă (evitaţi spre exemplu ramatul cu greutăţi din aplecat sau presele deasupra capului din poziţie verticală). După câteva zile de pauză pentru extremităţile voastre inferioare, antrenamentul cu greutăţi şi cardio pentru aceste zone ale corpului pot fi reluate. Asiguraţi-vă totuşi că urmaţi recomandările de bază din tabel dacă aţi suferit o accidentare, şi cereţi îngrijiri medicale în continuare din partea unui profesionist calificat în medicină sportivă dacă accidentarea persistă.

Acest articol nu are scopul de a oferi sfaturi medicale. Consultaţi-vă medicul sau doctorul în medicină sportivă dacă simţiţi durere sau disconfort în sala de forţă.