Mâncatul emoţional

Mâncatul emoţional

Îngheţata te cheamă când eşti plictisită? Sau te calmează când eşti neliniştită? Sau te recompensează când eşti bună?
Dacă e aşa, s-ar putea să fii o mâncătoare emoţională. Ar părea să fie ronţăitul ADD (attention deficit disorder) şi într-un fel este: mâncatul emoţional este actul de a mânca în răspuns la un stimul emoţional, o încercare de a rezolva problemele emoţionale cu ajutorul mâncării. Şi, deşi acest comportament este adesea descris ca un mecanism de cooperare cu emoţiile negative, e, de fapt, folosirea mâncării ca răspuns la orice fel de emoţii-stres, fericire, tristeţe, agitaţie, plictiseală şi dincolo de acestea. Marea întrebare este-de ce?
S-ar putea da multe răspunsuri la această întrebare. Iată câteva la care merită să te gândeşti şi ce să faci ca să întrerupi acest ciclu.

1. Foame Sufletească
Adesea, mâncatul emoţional are cauza în dorinţa de a fi iubit sau îngrijit, şi oamenii apelează la mâncare pentru a umple o lipsă sau un vid: e mereu acolo când ai nevoie de ea-tangibilă, disponibilă şi reală. Mâncarea te ţine ocupată şi îţi distrage mintea de la modele de gândire negativă, e prietena ta când te simţi singură, sau te consolează când eşti stresată.

Rupe Ciclul
Hrăneşte-te emoţional. Planifică o oră zilnic, nestructurată de timp petrecut cu tine însăţi, cum ar fi să îţi faci manichiura-pedichiura, să îţi plimbi câinele sau să citeşti o carte. Hrănindu-te în alte feluri decât cu mâncare, obţii acea grijă de sine pe care o cauţi într-un mod mai sănătos.
Vorbeşte despre asta. Discută despre problemele tale emoţionale cu un prieten, confident sau psiholog decât să te întinzi spre punga de chipsuri. La fel cum sănătatea fizică şi starea de bine sunt importante, aşa e şi cu sănătatea mentală.
Identifică alimentele declanşatoare. Anumite alimente solicită un răspuns emoţional, precum sentimentul de alinare asociat cu felul de mâncare consumat în copilărie, de exemplu. Odată ce identifici aceste alimente, va fi mai uşor să eviţi să apelezi la ele drept consolare în momente de foame sufletească.

2. Lipsa de Interes
Plictiseala joacă rolul său în mâncatul emoţional la diferite niveluri, primul fiind plictiseala legată de alegerile alimentare. Când eşti la dietă, mâncarea poate deveni o corvoadă: plictisitoare, măsurată şi fadă. În vreme ce mâncatul sănătos cu siguranţă face un bine corpului, practicat în exces poate altera sentimentul plăcerii pe care mâncatul obişnuia să ţi-l ofere şi s-ar putea termina cu decizia emoţională de a merge la un fast-food.
Al doilea tentacul al plictiselii este lipsa a ceva de făcut, şi dacă stai fără să faci nimic, e mult mai posibil să te întinzi spre mâncarea uşor accesibilă, într-un mod necugetat, decât să aştepţi vremea mesei pentru a mânca sănătos.

Rupe Ciclul
Fă o reţetă nouă sau încearcă un condiment nou. Aducând plăcerea în rutina ta alimentară, hrăneşti emoţiile care tânjesc să fie satisfăcute.
Găseşte-ţi un hobby care nu implică mâncatul. Practică-l când te obsedează mâncarea.
Înainte de a mânca atunci când eşti plictisită, stabileşte nivelul foamei pe o scală de la 1 la 10. Dacă nu ţi-e foame, nu mânca. Dacă îţi este, mănâncă ceva sănătos sau bea un pahar mare cu apă, deoarece uneori deshidratarea poate fi confundată cu foamea.

Un alt motiv să te stresezi mai puţin. Potrivit American Psychological Association, 43% dintre femei au raportat faptul că au mâncat prea mult sau alimente nesănătoase luna trecută doar din cauza stresului, iar 30% recunosc  că au mâncat pentru a gestiona stresul.

3. Să fii pe Pilot Automat
Când viaţa devine ocupată, e uşor să bifezi pe listă robotic lucrurile, iar mâncarea e unul dintre ele. Dar dacă ea devine nimic mai mult decât o sarcină, vei avea tendinţa să mănânci lucruri care îţi sunt la îndemână şi convenabile, decât pe cele hrănitoare, iar mâncarea procesată şi cea de tip fast-food ar putea deveni alegerea ta regulată.

Rupe ciclul
Fă-ţi timp pentru mese. Să stai la masă cu prietenii sau cu familia şi să mănânci ceva sănătos poate fi o parte plăcută a zilei tale, dându-ţi şansa să fii conştientă de alegerile alimentare şi să refaci legătura cu cei care te pot susţine emoţional, luând acest rol mâncării.
Adoptă mentalitatea “foodie“: mestecă, gustă, savurează şi trăieşte mâncarea în loc să o mănânci fără să gândeşti. Conectându-te cu mâncarea ta, poţi opri mâncatul emoţional inconştient şi să îl transformi într-o experienţă conştientă.

La orice moment dat aproximativ 40% dintre femeile din SUA sunt la dietă. Şi pentru că dietele restricţionează opţiunile alimentare sau limitează cantitatea “permisă“ , ele, prin urmare, te setează să apelezi la mâncare în vreme de stress şi anxietate.

4. Prăjiturile = un drog????
Ştiai că anumite alimente îţi pot schimba funcţionarea creierului? Un studiu făcut la Scripps Research Institute din Florida a descoperit că în cazul şobolanilor care au avut acces neîngrădit la şuncă, cozonac, cheesecake şi glazură pentru tort, s-au petrecut schimbări în activitatea creierului care arătau ca ceea ce se petrece în creierul dependenţilor de droguri. (Deci prăjiturile=un drog? Aşa se explică multe!) Un alt studiu a descoperit că consumul de junk food pe termen lung s-a soldat cu reducerea activităţii în secţiunea creierului care semnalizează“recompensa“. Aşadar, ca şi în cazul drogurilor, poţi cu adevărat deveni dependentă de junk food şi zahăr, cerând cantităţi tot mai crescute pentru a produce aceeaşi euforie. Acest lucru are, evident, impact asupra deciziilor tale raţionale în prejma mâncării, făcându-te mai susceptibilă de a lua decizii emoţionale care furnizează fericire instantanee.

Rupe ciclul
Detoxifiază-te lent. Limitează-ţi în fiecare zi consumul de zahăr, junk food şi de alimente îndulcite artificial, puţin câte puţin-nu vrei să te simţi complet deprivată, căci vei fugi înapoi la zahăr ca să te salveze de sentimentul acela de gol din interior. Schimbări mici dau rezultate mari.
Mănâncă frecvent. Dacă ai un nivel constant al zahărului în sânge, poţi controla mai uşor poftele şi te-ar putea ajuta să scapi de obiceiul junk food-ului în timp ce îţi oferă mijloacele necesare pentru a face alegeri alimentare mai bune în mod regulat.

Prea Multă Rutină
Unii oameni servesc desert la fiecare masă, le oferă copiilor pizza şi îngheţată drept recompensă sau se uită la televizor în fiecare seară cu o pungă de chipsuri. Trataţiile şi trişările pot deveni obicei dacă se întâmplă suficient de des, şi s-ar putea să ajungi să simţi că dacă nu ai punga aceea de chipsuri când te uiţi la Burlacul , eşti goală şi neîmplinită. Da, e în regulă să îţi oferi o trataţie ocazional, dar când acestea sunt legate de o nevoie emoţională, e vremea să reevaluezi.

Rupe Ciclul
Opreşte-te o clipă să te gândeşti de ce înşfaci ciocolata în fiecare seară după cină. Întreabă-te dacă chiar vrei acea trataţie sau o mănânci din obişnuinţă.
Fă un schimb mintal ca să îţi dai seama dacă îţi e foame cu adevărat. Schimbă pizza cu beţişoare din morcovi în mintea ta când simţi nevoia de a mânca; dacă vrei cu adevărat să mănânci alimentul substituit, chiar îţi este foame. Dacă nu, e probabil o poftă sau un obicei.
Schimbă-ţi rutina. În loc să mănânci chipsuri uitându-te la televizor, şterge praful de pe bicicleta mecanică şi fă-ţi antrenamentul cardio pe ziua respectivă. Şi mai bine, sari peste uitatul la televizor şi du-te la o plimbare.